Cel mai bun raspuns cred ca ar fi in cazul meu unde m-am simtit cel mai bine citind. Am citit si la munte si la mare si pe nisip si pe iarba, in padure, in parc, in tren, peste tot. Dar cel mai mult am citit la mine la tara, intins pe o balustrada de beton de la veranda casei, cu o patura sub mine si cu o perna rezemata de stalpul le la colturl verandei. La umbra, vara. Am citit acolo in ordine cartile copilariei, cu jules verne si apoi karl may, carti variate, carti din patrimoniunl cultural roman , carti fantastice. Am citit acolo ultima data acum cinci ani si cartea a fost Nemesis, carte de Asimov care imi scapase cumva pana atunci. Si de ce e ideal... casa nu mai e, deci nici veranda. Se respecta teorema: idealul nu poate fi atins niciodata.