ia sa vedem dragi forumisti, cu ce v-ati delectat in copilarie.
obisnuiau parintii / bunicii sa va citeasca sau citeati singurei? si cam ce?


nu tin minte sa-mi fi citit parintii, bunica imi citea povestioare din biblie, in rest am citit singura.
imi amintesc cu drag de aventurile lui habarnam si ale prietenilor sai, doctorul aumadoare, bineinteles basmele [cel mai mult imi placeau alea africane!], povestile lui charles perrault, legendele olimpului, tom sawyer, povesti nemuritoare, vrajitorul din oz, ciresarii, recreatia mare, morcoveata; intr-o ordine cam haotica.

va las si pe voi sa veniti cu amintiri

Prima carte pe care am citit-o a fost Cavalerii Pardaillan a lui Zevaco. Au fost unele chestii si dedesupturi care mi-au ramas cam neclare pe atunci dar stiu ca imi doream foarte mult o sabie si eram nefericita ca nu aveam cu cine sa ma duelez. Mai citisem povesti pana atunci dar aia a fost prima carte. Dupa aceea am terorizat-o pe bibliotecara cu romanele cavaleresti si vreun an n-am mai fost interesata de altceva. Tin sa spun ca aveam deja zece ani pe atunci si povestile nu mi se mai pareau serioase. In plus povestile erau intotdeauna prea scurte.
De citit nu mi-a citit nimeni. Cam pe la jumatatea clasei intai puteam deja sa citesc cursiv si nu aveam rabdare sa-i las pe altii sa citeasca.

Hehe...la mine, cartile copilariei au fost Legendele Olimpului si Ciresarii. Nu au fost singurele, evident, dar astea mi-au ramas cel mai bine intiparite in memorie.

Mary Poppins, P.L.Travers [nu prea-mi amintesc mare lucru, unele faze faine si atit dar tin minte ce trista eram ca nu le gasea tata la biblioteca]
Uriasul cel Prietenos, Roald Dahl [devorata-ntr-o zi in a 4a]
De astea-mi amintesc cel mai bine ca m-au fascinat.

Din pacate, n-am descoperit Ciresari, cavaleri sau pe Dumas pina prea tirziu ca sa-mi mai placa pentru ca nu prea am avut pe cineva care sa ma indrume in ale cititului.
Asa ca.. citeam ce-mi aducea tata de la biblioteca de copii [indrumat de bibliotecare], iar apoi, ce-mi gaseam eu pe acolo. : )

De citit, nu-mi citea nimeni; am citit de la 5-6 ani asa ca ma descurcam - devoram si singura

legendele olimpului si vrajitorul din oz la putere!
cam asta citeam sau mi se citea...pentru ca eu aveam o pasiune pentru a-i asculta pe ai mei citind -faceau vocile personajelor si era mai entertaining asa!

Karl May - cea mai mare iubire a copilariei mele. Primii bani castigati ever (din colindat ) i'am cheltuit pe carti de'ale lui nou aparute pe la noi....
In rest: Povesti nemuritoare, Jules Verne, Alexandre Dumas, Walter Scott, Legendele Olimpului (mai ales volumul despre zei - eroii n'au fost niciodata la fel de interesanti ). Si Ciresarii, dar mai tarziu.
A, childhood reading habit: cand imi placea o carte foarte mult si ajungeam la ultima pagina, a doua zi o luam de la inceput. Over and over again.

ameer said:

Citat:

A, childhood reading habit: cand imi placea o carte foarte mult si ajungeam la ultima pagina, a doua zi o luam de la inceput. Over and over again. reading

si, din curiozitate, cand reuseai in cazul asta sa citesti si altceva? ca dupa descrierea ta erai ca un perpetuum mobile cu o aceeasi carte in mana.

mie tata imi citea cand eram mica
iar prima carte pe care mi-a citit-o a fost POVESTILE FRATILOR GRIMM
timp de un an de zile mi-a tot citit in fiecare seara cate o poveste...iar cand a ajuns pe la sfarsitul cartii am ajuns sa il corectez ca nu avea intonatie adecvata, sau ca scria PRINTULE si nu PRINTE ) invatasem sa citesc ) [intre trei si patru ani se petreceau acestea]
apoi la patru ani am luat PINNOCCHIO[scz daca am scris gresit....intotdeauna am avut o problema scrierea corecta a acestui nume )] si am citit-o pana la cinci ani.
dupa aceea am citit niste povesti nemuritoare foarte frumos ilustrate.....si am intrat in clasa intai si nu imi mai aduc aminte prea multe din cartile pe care le-am citit
oricum, printre ele sunt vrajitorul din oz, harry potter, tot felul de basme si povesti mai putin cunoscute.....dar povestea mea preferata ramane VITEAZUL AZMUN a lui naghischin, poveste citita printr-a doua...

Jules Verne (am citit vreo 70-80, fiecare de vreo 5-10 ori; - de la 10-11 ani eram cel mai bun la geografie din clasa, fara sa invat nimic),
Karl May,
Ciresarii (de vreo 5 ori),
Alexandre Dumas,
Mark Twain,
Arthur Conan Doyle,
etc

thank you for the thread

Nu prea citeam cand eram mica.
Imi amintesc doar colt alb siii *param-param-pam* sandra brown :>

aveam de ales intre sandra brown si carti cu rambo ;(

Jules Verne all the way. Citisem jumătate din colecţia alor mei pînă am ajuns în clasa I, cred că m-am apucat de pe la vreo 5 ani.

chiar acum doua saptamani cautam ceva si am dat peste teancul de carti din copilarie pe care le-am rasfoit cu nostalgie. Imi pare rau ca nu le-am pastrat pe toate, de obicei le citeam de mai multe ori si le reproduceam ilustratiile in varianta proprie, cu creioane colorate.
Am citit cartile pe care le-ati numit si voi, de nenumarate ori am citit Colt Alb, Recreatia Mare si Black Beauty. ( see my avatar )

Cand aveam vreo 8 ani, am plecat in concediu cu ai mei si cu o familie de prieteni de-ai lor care aveau un baiat de vreo 11 ani, Costin. Concediu de sindicat, cred ca majoritatea au fost asa cu parintii cand eram mici. Nu mai tin minte nimic din vacanta aia. Am vizitat un oras frumos, frumos, care avea o gradina mare in centru (poate era Clujul ?) Si din in orasul asta, dintr-o librarie aproape goala, ai nostri ne-au luat cele mai misto carti pe care le vazusem eu pana atunci: Kim a lui Rudyard Kipling pentru mine si Conan Cimerianul pentru Costin. Kim era in doua volumase crem, subtiri si dintr-o hartie extrem de proasta. Conan avea o ilustratie viu colorata si foarte misto (in stiul benzilor desenate americane): Conan musculosul statea intr-o pozitie victorioasa pe un morman de cranii, cu sabia in mana, iar la picioarele lui era o gagica semi-nud. Evident ca am vrut si eu Conan. M-am batut cu Costin pe ea, dar degeaba. Asa ca am ramas cu cartuliile mele decolorate. Am inceput sa citesc Kim in vacanta aia si tin minte ca am terminat-o intr-o saptamani de citit asiduu (poate d-aia nu mai tin minte nimic din concediul ala). Nu am inteles cam trei sferturi din actiune si cam un sfert din cuvinte, dar mi-a placut la nebunie. De atunci am recitit cartea de vreo 25 de ori (ultima data acum vreo 2 luni). Acum stiu pasaje din ea pe dinafara si imi ia cateva ore sa o citesc. Desi nu mai are misterul exotic pe care il avea alta data, si sunt prima care recunosate ca nu e chiar o capodopera, ramane in top 5.

Am citit si Conan cam la un an dup-aia. Carte foarte faina daca esti fan fantasy, in ciuda copertii si a lui Arnold .